Santul si poanta despre sant

Zarva mare. Escavatorul se indoapa cu pamant, raba nu mai dumireste sa care pamantul reavan proaspat scos.

Omuletii verzi se misca precum stelele ramase fara baterii in jurul sefului de santier.

Seful de santier isi duce mana in cap de sporul pe care-l are si azi la “bagat teava”.

Pe cer, norii adulmeca lehamitea sefului de santier de anticiparea namolului vascos lipit pe cizme, haine si pana-n dinti.

Un omuletz verde se scufunda in sant sa verifice stare conductei.

Seful de santier tre’ sa afle cu aproximatie adancimea santului izbavit pana la ora asta, asa ca il intreaba pe omuletzu verde, (ce avea la o prima scanare o inaltime peste medie):

– Ce inaltime ai, ba Vasile?

-Un metru si ceva, sefu!…..

Si norii se retrasera speriati parca de hohotul de ras al sefului de santier.

Please follow and like us:
This entry was posted in Prezentul ne-efemer.... Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *