Parintii din Maramures sau darul meu de Craciun

1470203_495006777278478_1973630647_nDin fericire sunt experiente care ne scot din matca rutinei si ne propulseaza catre transcendental.

Experienta de care vreau sa va povestesc are in ea central, si mi-a ramas puternic impregnata in memoria afectiva un pilon de sfintenie romaneasca , un pilon in fiinta unui cuplu de maramureseni.

Si nu intamplator formulez” fiinta unui cuplu” pentru ca trebuie sa le aduc musai un omagiu, unicitatii lor ca fundament al unei familii, ba mai mult ca metereze in razboiul cu epdemia superficialitatii de azi.

De fapt, daca stau bine sa ma gandesc, vreau atat de mult sa scriu aici un omagiu si mi-e ciuda ca mana, stiloul, cuvantul nu-mi sunt atat de fidele sa-mi redea intocmai bucuria intamplarii traite intalnind acesti parinti.

Doi oameni trecuti bine de prima, a doua tinerete, trecuti bine de experienta cresterii si educarii cu luciditate intensa a cinci copii. Imbracati in costumul traditional de maramureseni, fiintati in primul rand din sala de spectacole, parca de cand e vesnicia, asteptand sa inceapa un concert de colinde organizat de catre fiul lor. Fiul lor plecat de la 14 ani din satul maramuresan si ajuns om mare in cetatea Ardealului, asemeni celor trei fiice realizate in Olanda, asemeni fiicei –prietenei mele din Cluj.Toti cinci, ducand cu ei in cinci cotloane ale lumii valoarea sadita de parinti in a deveni nestingheriti de obstacole Oameni veritabilil, autentici cu educatie aleasa si devotament in a creste alti Oameni in acelasi spirit…vertical. 

In avanpremiera spectacolului, in rumoarea  asteptarii din sala, nu puteam nicicum sa-mi stramut privirea de la acesti doi oameni. Si m-am intrebat de ce?ce ma fascinase de fapt?

Veneau oameni in costumele lor business, preoti, episcop sa dea mana cu ei, sa-I salute, iar ei ii conjurau cu zambet larg, intelept si parca…le imprumutau LINISTEA SI RABDAREA cu care au trecut peste greutati si au rezistat eroziunii de valori de astazi.

Ea, maica universala  cu marama si fota maiestuos tesute si-a crescut copiii cu evlavie si dedicatie de mama casnica , femeie simpla si sfioasa din Maramures.

El, tatal autoritar cu frica de Dumnezeu, a indraznit sa calatoreasca in lung si-n lat prin intermediul mintii, citind si instruindu-se permanent. Copiii lor au preluat aceasta mare intelepciune-cartea ca si viza de a transcede catre medii culturale mai indepartate de satul maramuresean.

Ei nu stiu, dar spectacolul meu au fost ei, nu concertul in sine. Pentru mine, parintii acestia, parintii norocoasei mele prietene au fost prilej de un curcubeu de inspiratii.

In marea trecere, gonind printere sarcini si intreceri si regrete concrete au ba, am inteles ca adevarul e in fata mea, in sufletele celor doi oameni care au stat pavaza la poarta timpului si-au conservat din fiinta acestui popor cu gandurile, cu faptele, cu emotiile lor.

Si nu vreau sa-mi tulburi nicicum revelatia, adresand intrebari, rationalizand emotia obtinuta in acea seara, in acea sala.

La final de spectacol, am strans puternic mana sotului meu, iesind din sala rezonanta de glasurile cristaline ale copiilor, am iesit in aerul rece si proaspat , am privit catre cer si-am privit adanc in trecutul ce-avem sa fim pentru ai nostri.

Suntem aici! Acum!

Noi, doi parintii, noi doi, familia , la care ai nostri copii se vor intoarce cu mintea, cu sufletul  in clipele lor de mari intrebari, in prilejurile lor de bucurie, dar mai ales in momentele lor de rastriste.

Prin luptele noastre castigate,pierdute, uitate dar mai ales impacate  suntem izvor de liniste si incredere pentru ei, cei ce vin.

 

Multumesc, Cristina pentru invitatie!

Mi-ai oferit atat de mult!pentru ca, da, ai atatea de oferit, tu , fiica acestor oameni…

 

 

Please follow and like us:
This entry was posted in Prezentul ne-efemer... and tagged , , . Bookmark the permalink.

3 Responses to Parintii din Maramures sau darul meu de Craciun

  1. Petru Giurgi says:

    Din toată inima MULŢUMIM pentru cuvintele scoase din adânc de suflet!… Numai că ele nu sunt ale noastre; nu le merităm! O parte ţin de hainele strămoşilor pe care încercăm “să-i luăm cu noi” ori pe unde mergem, iar cea mai mare parte sunt ale Pruncului Născut în Ieslea Betleemului, Care a venit şi după noi ca să ne mântuiască, întocmai cum spune colinda: “… Să Se Nască şi să crească, să ne mântuiască”…

  2. admin says:

    Eu va multumesc, pentru prilejul de a va VEDEA ca FAMILIE si a-mi trai viu mai departe intamplarile propriei familii…

  3. Petru Giurgi says:

    Dumnezeu să Vă binecuvânteze cu Harul pe care ni-l aduce “Sfânta Sărbătoare a Familiei” din Peştera Viflaimului de oarecând!… Dar şi cea de “ASTĂZI S-a Născut Hristos, Mesia, Chip luminos, lăudaţi şi cântaţi şi Vă bucuraţi”…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *