Muci si martisoare

imagesRecunosc, e destul de dificil sa imi pun gandurile pe tapet, avand in vedere gama de roluri pe care le joc zilnic, ora de ora.

Sunt sotie, parinte, colega, vecina, fiica, sora, pacienta, mamica de pacienti cu muci, mamica de gradinari situati in coada la dat martisoare.

Si, va vine sa credeti sau nu dar distractia se incheie pentru mine o data cu incheierea iernii.

Schimbare. Trezire la viata. Soare. Flori. Gaze.

Nu, dom’le eu vreau sa imi inghete nasul, sa-mi scartaie omatul sub picioare sa adulmec aerul al naibii de proaspat si rece si sa imi umplu plamanii de sanatatea iernii.

Nu-mi place superficialitatea ce vine la pachet cu caldura-valuri si valuri de ce se mai poarta, de ce culori mai poarta mastile sociale anul asta, de ce retete de succes se mai vand pe traseele unor niscaiva parveniti ai lumii de business.

N-am de ce sa ma incant de paradele stravezii si pseudoculturale compuse ad-hoc de bisnitari cu iz de artisti in toi de sezoane estivale.

N-am chef sa adaug consistenta in randurile asa zisei civilizatii postmoderniste etalandu-mi echilibrul meu eco-digestivo-ponderalo-mascat compus din retete vegane, constiinta ecologica, empatie politica si eventuala participare a unei presupuse inteligente emotionale pe care, recunosc ca n-o posed, de vreme ce …nu-mi place primavara si optimismul ei aferent.

Sunt salbatica, altoita, dar salbatica. Fiica de tarani. Intr-un sondaj la liceu, eram cea mai autentica fiica de tarani.

Simplu.

Si ma vreau pe mine inapoi.

Dincolo de presupuse masti sociale pe care mi le-am atasat scofalcit de-a lungul presupusei mele formari.

Nici macar psiholog, nu!

Sunt eu.

Si atat!

Dezbracata de roluri.

Se poate?Va rog! doar cat sa trag o gura de aer proaspat.

M-am saturat sa ma prefac ca respir!

Please follow and like us:
This entry was posted in Prezentul ne-efemer.... Bookmark the permalink.

3 Responses to Muci si martisoare

  1. mosu says:

    nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc cum ma pocneste primavara dupa ceafa cu o lene luuunga si cu gene lipite de nu se desprind una de alta oricat m-as chinui, de fiecare data cand trece pe la noi pe strada, ei bine cand ma gandesc la asta ma arde asa o dorinta sa vina odata soarele ala dulce si moale si sa duca invartindu-se norii, de mor…

    • admin says:

      apai cum sa fie altii , mosule?cum declara fiecare, ca de-adevaratelea n-o sa stie nimeni; de-asta insinuez si eu intre stralucire de martisor si verzesenie de muci cum ca nu mi-ar arde mie de primvara…
      dar e doar o stare, care trece pe strada, cum zici si te impregnezi de ea, vrand nevrand;
      iar soarele este izbavitor, realmente, n-are cum sa nu fie, ca doara n-om fi vampiri, oricat ne-ar curge mucii din suflete

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *