Un om

Posted by on March 16, 2017

Jobul meu imi ofera multe privilegii. De la cafea, fructe si masaj pana la provocari intelectuale de toate culorile. Insa unul dintre cele mai importante privlegii este acela de a intalni oameni, in fiecare zi cel putin 5.

Uneori, rar, intalnesc cate un om la care reflectez zile in sir, cand alerg, cand spal vase, cand ma trezesc. Numai cei pasionati de oameni pot intelege asta. Ceilalti, cu siguranta vor intelege eronat ce vreau sa spun. Sunt astfel de oameni, care se comporta, vorbesc, privesc si traiesc intalnirea aceea cu tine intr-un fel pe care nu ai cum sa-l uiti. Lasa urme. Lasa ecouri. Ii dai replici in gand la intrebari pe care ti le-a adresat atunci si care erau atat de profunde incat te-au socat. E atat de intens ce se petrece in acea ora ca n-ai cum sa mai fii la fel. E transformare dupa intalnirea aceea. Si e doar un strain, la urma urmei. Dar ce strain!

Dialogul fascinant e o arta, probabil si cine-l stapaneste, stapaneste lumea, cred. E un joc intelectual in care orice spui, are un reverbatie in celalalta ce se intoarce inapoi insutit si cu o valoare extraordinara ca replica la ceea ce tocmai ai spus. Oamenii acestia te scot de pe pilot automat. Te scot din matca corporatistului ce are replicile la el. Cand a plecat, am dat mana, spunand:

-Mi-a parut bine!, zic eu sec, incomplet.

-De ce?, vine scurt bumerangul replicii cu curiozitate de copil.

Ieri a fost o astfel de zi si un astfel de om.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*