Din linistea unui orasel

Uitasem, sau n-am stiut niciodata pe deplin de linistea aceea pe care o ai numai cand dormi in bratele calduroase ale partenerului de viata, seara de seara, fara sa mai gust in mai fiecare duminica dupa masa,  amarul despartirilor.

N-am stiut niciodata ca pana acum, ca eu si sotul meu suntem doi oameni deosebit de puternici tinand piept riscului de a ne coaguala in doua singuratati oscilande intre doua sfarsituri de saptamana.

Am aflat aici in linistea acestui orasel conservat parca in timp ca lupta cu tine insati se termina cand primesti un sarut real de buna dimineata si o mangaiere veritabila de noapte buna.

Zburdalnicia ce o vad la fiica mea cand il intampina pe tatal ei seara, imi spune  ca nimic nu e mai important pe lume pentru devenirea ei ca atmosfera aceasta calda si sanatoasa din familia noastra reunita.

Noi oamenii suntem intr-o permanenta si  hilara tranzitie  (fizica si ca stare de fapt), dar e al naibii de autentic sentimentul de acasa pe care il traiesc acum. Sentimentul ca in sfarsit comedia s-a oprit. Ca am ajuns in sfarsit acasa, dupa o lunga calatorie. Dar pana cand?

Mi-e dor de mirosul de struguri de la bolta vitei de vie de acasa, mi-e dor de mirosul de suc de rosii fierband pe soba de pamant, mi-e dor de praful de pe ulita ce se ridica pana in dinti cand trecea teleaga lui nea Gogu, mi-e dor de derdelusul cu sanii din zilele de iarna, mi-e dor de tzatza Marita cu cantecele ei batranesti, mi-e dor de casa copilariei mele….

Dar parca in oraselul asta, se incropeste totusi timid, fragil un alt “acasa” cu miros de levantzica si cafea.

O sa vreau sa il savurez cu profunzimea dorului ce-l voi fi simtit peste ani asemeni dorului de casa copilariei mele.

M-am hotarat sa pictez cu simtaminte de recunostinta fiecare petec de asfalt pe care-l strabat in acest orasel, pentru ca aici mi-am racorit fruntea asudata de fuga spre efemer si pentru ca aici mi-am umplut sufletul insetat cu familia mea.

Please follow and like us:
This entry was posted in Prezentul ne-efemer.... Bookmark the permalink.

2 Responses to Din linistea unui orasel

  1. radu says:

    ce mamica frumosa….ai avut sedinta foto?
    daca nu ar fi cazu …ca trece timpul si urla si el …

  2. lumi says:

    o sa fiu acum ca mama aia cicalitoare si atotstiutoare…ti-am zis eu tu Flo ca e mult mai bine ACASA, indiferent unde atata timp cat sunteti impreuna.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *